Toma Caragiu

Nu stiu de ce, in ziua aceea am decis sa merg pe jos toata distanta din centru pana in zona unde locuiesc. Eram destul de obosit, insa ceva imi spunea ca este un efort necesar pe care trebuie neaparat sa il fac.

Drumul meu trecea pe langa fosta mea universitate, pe care tocmai o absolvisem de vreun an. Manat de curiozitate, am intrat in cladire sa vad cum mai este pe-acolo. Facultatea de Film fusese inlocuita de un departament jurnalistic, fostele sali de clasa erau acum populate de birouri unde se redactau stiri, se verificau informatii, iar toata atmosfera era electrizanta.

Si atunci, l-am vazut pe el. Intr-o sala mai mica, Toma Caragiu statea in fata a 10-15 studenti si le povestea ceva. Nu auzeam ce zice, insa parea o intalnire neplanificata – poate ca era in trecere si fusese oprit pe hol, iar asta daduse startul unei discutii.

Nu era prima data cand ma aflam in preajma unui actor mare. Cu toate acestea, cand l-am vazut acolo am simtit pe moment nevoia sa ma duc sa dau mana cu el, sa ii spun cat de mult il admir si ce inseamna pentru mine sa il cunosc.

S-a uitat la mine, din cap pana in picioare cu zambetul caracteristic, mi-a strans mana si m-a intrebat ce fac acolo. I-am spus ca sunt regizor si ca tocmai terminasem facultatea de film. Am mai schimbat cateva cuvinte pe care nu mi le mai amintesc si Toma Caragiu s-a intors catre ceilalti.

Atunci, m-a fulgerat ideea si l-am intrebat daca ar fi de acord sa joace intr-un scurt metraj de-al meu.

Mi-a zambit si mi-a spus ca la varsta lui nu prea mai este interesat sa joace in filme de scurt metraj. Si totusi, il simteam indoit. Asa ca am insistat, i-am spus ca am un rol care i se potriveste foarte bine, ca il admir prea mult pentru a rata aceasta sansa de a lucra impreuna.

Mi-a zambit iar, s-a scotocit prin buzunare si mi-a intins o carte de vizita. La randul meu, am cautat cartea mea de vizita sa i-o dau. Am reusit, cu miscari stangace si contorsionate, tremurand inca sub impulsul momentului. Cred ca i-am intins-o cu o miscare tare stramba, ca s-a uitat la mine si m-a intrebat amuzat:

“Ce-are cartea ta de vizita, nu e dreapta?”


In acel moment, m-am trezit.

Cunosc puterea subconstientului. O folosesc zilnic, vorbesc despre ea si in cursurile mele. Cu toate acestea, am ramas uimit de cat de bine a reusit visul sa il reprezinte pe Toma Caragiu. De la infatisarea fizica, la gesturi, la modul de a zambi si la cuvinte. Simtul umorului. Totul.

Experienta acestui vis mi-a amintit de un exercitiu foarte interesant pe care poti si tu sa il faci oricand. Il gasesti detaliat in cartea lui Napoleon Hill – Think and Grow Rich. Se aplica foarte bine atunci cand nu stii cum sa rezolvi o problema, cand ai nevoie de o perspectiva diferita asupra unei situatii.

Inainte de culcare, cu ochii inchisi, imagineaza-ti ca esti intr-o sala alaturi de cele mai luminate minti ale lumii, de oamenii pe care ii admiri tu cel mai mult. Fie ca e vorba de Sir Richard Branson, de George Washington, de Einstein, de Nikola Tesla, de Nietzche sau Descartes. Tu ti-i alegi, insa este important sa fie oameni pe care ti-i i-ai dori ca mentori.

Mai departe, imagineaza-ti ca acesti oameni pe care ii admiri si a caror parere este importanta pentru tine sunt acolo ca sa iti rezolve tie problemele. Stai de vorba cu ei, creeaza un dialog mental, imagineaza-ti o intreaga discutie alaturi de ei. Poate ca la inceput ti se va parea fortat sau dificil, dar repeta exercitiul de cateva ori si vei observa un lucru interesant: discutia va ajunge sa evolueze natural.

Vei obtine noi perspective sau idei de rezolvare a problemei respective. Acesta este consiliul tau privat, pus acolo sa te ajute exclusiv pe tine.

Incearca exercitiul, o sa iti placa si iti va fi util.

Daca ma intrebi cum functioneaza, iata explicatia. In timpul somnului, subconstientul este la un nivel maxim de activitate, in timp ce mintea rationala este redusa la tacere. Inainte de somn, subconstientul devine treptat mai activ. Imagineaza-ti-l ca o interfata intre tine si univers. Pe de-o parte iti guverneaza absolut toate gandurile si actiunile, pe de-alta parte are acces la cunostintele universale, acel subconstient colectiv (dovedit stiintific ca exista).

Acest exercitiu are rolul de a accesa informatia universala intr-un mod semi-constient, astfel incat o poti asimila si la nivel rational.

Exercitiul poate fi folosit oricand si in orice problema ai. Pe masura ce il repeti, iti va fi din ce in ce mai usor sa obtii raspunsurile dorite intr-un timp scurt.

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa inveti si mai multe despre subconstient si o multime de alte subiecte interesante, te astept la seminarul Mecanismele Succesului. Click aici pentru detalii.

Misiunea mea este sa te ajut sa iti atingi adevaratul tau potential, atat pe plan personal cat si profesional. Daca vrei sa lucram impreuna sau organizezi un eveniment la care vrei sa vorbesc trimite-mi un mesaj si iti voi raspunde in cel mai scurt timp posibil. Pana atunci, sper sa te bucuri si sa iti foloseasca materialele de pe acest site.